Excursii cu mijloace auto

Parcul Naţional Buila Vânturariţa

Alegând şoseaua spre Băile Olăneşti, după 15 km se pot alege doua variante:

- pe Valea Olăneşti, 6 km până în staţiune şi 14 km pe drum forestier până în Cheile Olăneşti, trecând pe la cantonul silvic Mânzu (7 km);

- pe Valea Cheia, 7 km până în Valea Cheii pe sosea asfaltată, apoi pe drum forestier. După ce se trece de Schitul Iezer (3 km), se poate ajunge fie la Schitul Pahomie (8 km), fie la cantonul silvic Cheia (9 km).

Parcul Naţional Buila Vânturariţa cuprinde creasta calcaroasă liniară a Masivului Buila Vânturariţa, cu o lungime de cca 14 km, de la vest de Cheile Bistriţei vâlcene, până la est de Cheile Olăneşti (Folea), creasta dominată de cele două vârfuri care dau numele masivului: Vârful Buila (1.849 m) şi Vârful Vanturarita Mare (1.885 m).

Suprafaţa parcului este de aproximativ 4500 ha, si se întinde între râurile Bistriţa şi Olăneşti. Datorită frumuseţilor sale masivul Buila Vânturariţa mai este supranumit şi „Piatra Craiului din Oltenia”. În zona împădurită a parcului se întâlnesc specii de plante specifice atât zonelor cu climă caldă, mediteraneană cât şi specii relicte, glaciare. Din punct de vedere al faunei, în suprafaţa parcului au fost identificate în jur de 24 specii protejate: capra neagră, urs, râs, lup, cerb, jder de pădure, jder de piatră, şopârlă de stâncă, viperă, bufniţă, codobatură albă, cocoşul de munte, fluturaşul de stâncă, păstrăvul şi 8 specii de lilieci.

Mânăstirea Cozia
Mânăstirea Cozia care străjuieşte de peste 600 de ani Valea Oltului, se află pe drumul naţional Râmnicu Vâlcea - Sibiu, la 22 km de Râmnicu Vâlcea şi 75 km de Sibiu, pe malul drept al Oltului.
Mânăstirea Cozia, una dintre cele mai importante ctitorii ale Voievodului Mircea cel Mare, a fost zidită între anii 1386-1388 şi 1393, chiar in biserica mânăstirii şi-a ales locul de odihnă veşnică domnitorul. Mânăstirea a fost înălţată la locul numit Nucet, pe Olt, şi i s-a spus şi “Mânăstirea de la Nucet”, fiind clădita într-o regiune foarte prielnică pentru creşterea nucilor. Numele Cozia vine de la cuvântul pecenego-cuman “koz” care inseamnă nucă.

Manastirea Turnu
La poalele muntelui Cozia, nu departe de apele Oltului, se inalta silueta zvelta a manastirii de calugari Turnu. Biserica veche ce se afla imediat la intrare, a fost ridicata in anul 1676, pe locul alteia din lemn, ctitoria fostului episcop de Ramnic, Varlaam, mitropolitul Tarii Romanesti, stins din viata in anul 1702.
Biserica noua, numita si Biserica cea mare, a fost ridicata intre anii 1897-1901, de insusi Gherasim Timus, avand hramul ”Schimbarea la Fata”. In apropierea acestui vechi asezamant monastic se pastreaza si astazi unele vestigii istorice renumite cum ar fi : castrul roman ”Arutela”, stanca de piatra numita ”Masa lui Traian” si baile termale de la Bivolari - pe malul stang al Oltului.

Manastirea Dintr-un Lemn
Este situata la aproximativ 25 km sud de municipiul Rm. Valcea si la 12 km nord de Babeni, pe valea Otasaului, in comuna Francesti. Potrivit unei vechi traditii locale, ar fi luat fiinta in primele decenii ale secolului al XVI-lea, prin edificarea in acest loc a materialului unui singur stejar. Ea a fost ridicata in cinstea Icoanei Maicii Domnului, icoana ce se pastreaza si azi in biserica de piatra a manastirii. In baza acestei traditii asezarea monahala de aici poarta numele Dintr-un Lemn.

Manastirea Surpatele
Manastirea Surpatele cu hramul „Sfanta Treime”, se afla situata in comuna Frincesti, satul Surpatele, judetul Valcea. Biserica a fost inaltata de Tudor logofatul Dragoescu si fratele sau Stanciu, feciorii lui Popa Frincu, la inceputul secolului al XVI-lea.

Pe pereti se gasesc pictate chipurile voievozilor care au ctitorit sfantul lacas si un tablou mai rar intilnit in iconografia bisericeasca, privind „impartirea hainelor lui lisus", executat de unul din cei doi zugravi, Andrei si Iosif ieromonahul, care au pictat aceasta biserica.

Manastirea Govora
Manastirea Govora, manastire de maici cu hramul Adormirea Maicii Domnului, una dintre cele mai vechi manastiri din Tara Romaneasca, monument arhitectonic medieval de o rara frumusete.
Asezamantul monahal de la Govora se numara printre cele mai vechi din tara, fiind ridicat partial in secolul al XIV-lea si al XV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul
In interiorul bisericii, pe langa valoroasa pictura se gaseste o frumoasa catapeteasma originala, din lemn, sculptata in stil brancovenesc.

Manastirea Frasinei
Situata in comuna Muereasca, la 25 km de Rm. Valcea, Manastirea Frasinei are de fapt doua biserici.
Biserica Manastirii Frasinei, zisa si Biserica Mare, avand hramul ”Adormirea Maicii Domnului”, cu intreg ansamblul de cladiri, in forma de cetate, este ctitoria Sfantului Calinic de la Cernica, episcopul Ramnicului, care a construit-o intre anii 1860-1863, an in care o si sfinteste.
Biserica schitului vechi, cu hramul ”Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul”, a fost construita din lemn de calugarii bulgari Ilarion si Stefan, in anul 1710 si reconstruita din zid in anii 1762-1763.
Viata monahala de aici se aseamana cu cea de la Muntele Athos: in manastire nu au voie sa intre femei (numai in biserica de sus, in cea de jos au voie si femeile) si nu se gateste cu carne. In acest sens, Sfantul Calinic a asezat in anul 1867 o piatra de legamant la circa 2 kilometri de manastire, unde este astazi o biserica si dependinte pentru cazarea femeilor.
Este singura manastire din tara care nu a fost secularizata, pastrandu-si tot terenul agricol pana in zilele noastre.

Manastirea Hurezi
Manastirea Hurezi este considerata, impreuna cu schiturile sale, ca cel mai reprezentativ complex de arhitectura definitoriu pentru „stilul brancovenesc.
Este asezata in partea de nord a judetului Valcea, pe drumul national DN 67 Rm.Valcea-Targu Jiu, la poalele muntilor Capatanii.
Sfanta Manastire Hurezi, importanta si valoroasa asezare monahala, reprezinta cel mai vast ansamblu de arhitectura medievala pastrat in Tara Romaneasca. El cuprinde manastirea propriu-zisa, biserica bolnitei, ctitorita de doamna Maria, sotia lui Constantin Brancoveanu, ridicata la 1696 si zugravita de Preda Nicolae si Ianache; Schitul Sfintilor Apostoli, la circa 50 de metri spre nord, ctitorit de marele staret Ioan Arhimandritul in 1698 si zugravita de Iosif si Ioan in 1700, si Schitul Sfantul Stefan, dupa numele fiului cel mare al domnitorului, la 1703 si zugravit de Ianache, Istrate si Harinte.


Manastirea Bistrita
Ctitorie a boierilor Craiovesti, Manastirea Bistrita dateaza din jurul anului 1490. Se afla in satul Bistrita, al comunei Costesti din judetul Vâlcea.
Manastirea a fost distrusa din temelii de catre Mihnea Voda la 1509, care lupta împotriva Craiovestilor. Este refacută in timpul lui Neagoe Basarab intre 1515-1519.
In complexul monahal de la Bistrita s-a instalat prima tiparnita din Tara Romaneasca, a ieromonahului Macarie, precum si o legatorie de carti bisericesti.


Manastirea Arnota
Ctitorita de Matei Basarab in 1633-1634, domnitor al carui mormant se afla aici, cu hramul ”Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil”, pe temelia unei biserici mai vechi, este situata la 37 km de Rm. Valcea, aproape de Manastirea Bistrita si la 15 km de Horezu. Picturile murale interioare au fost executate in 1644 de Stroe Zugravu si au o mare valoare artistica si documentara. Manastirea a fost un focar de cultura romaneasca, in prezent detinand un mic muzeu de arta religioasa.
Pridvorul cu turla i-a fost adaugat de catre Constantin Brancoveanu, la inceputul domniei lui, odata cu reparatiile, in anii 1705-1706. Tot el ii reconstruieste catapeteasma, o adevarata opera de arta sculpturala, in stil brancovenesc (din 1913 se afla la muzeul din Bucuresti) si renoveaza pictura, fara sa o inlocuiasca pe cea originala.